Propunere de proiect pentru dezvoltarea activitatii la nivel de copii si juniori
Am facut, acum câteva zile, un scurt preludiu asupra programului de dezvoltare ce-l voi propune. Vorbeam de necesitatea ca procesul dezvoltarii rugbyului nostru sa fie considerat drept obiectiv prioritar al frr, se întelege, mai ales pentru anul viitor, alaturi de reprezentarea internationala (CM de seniori).
Se propune ca aceast program, de dezvoltare a activitatii rugbystice, sa constituie o ocazie de mobilizare a tuturor eforturilor, a tuturor capacitatilor organizatorice ale lumii noastre rugbystice, reînvierea mândriei nationale, animarea initiativei si perspicacitatii, a traditionalei robusteti specifice jocului.
Simultan cu desfasurarea actiunii de dezvoltare a activitatii la nivelul copiilor si juniorilor trabuie sa se declanseze si alta campanie fundamentala consolidarii rugbyului nostru, cea a organizarii si capacitarii maxime a gruparilor rugbystice.
Am mentionat, pentru ca programul de dezvoltare sa fie viabil, este necesara elaborarea urgenta si impunerea unei strategii de actionare, în care decisive sunt masurile urmatoare:
evaluarea din punct de vedere organizator si metodologic a procesului dezvoltarii; creiarea cadrului stimulativ si obligatoriu;
disponibilizarea persoanelor cheie pentru responsabilitati în proces;
alocarea fondurilor necesare;
capacitarea cluburilor, sectiilor si antrenorilor – pârghii capitale în proces.
Aceasta strategie ar trebui stabilita si implementata în teren pâna la 31 martie 2007, ca începând din aprilie acelas an sa se declanseze aplicare practica.
Scurte detalii:
1a. Evaluarea procesului va lua în calcul capacitatile organizatorice si metodologice ale organismelor federale si ale unitatilor teritoriale; în acest sens se vor aprecia si pregati cluburile pentru insusirea proiectului (deopotriva sectiile de seniori si juniori cu efectivul de antrenori). Acesta evaluare trebuie sa conduca la:
nominalizarea distincta a gruparilor (seniori si copii-juniori) , eliminându-se asocierile si tutelarile formale;
categorisirea potentialului material, organizator si de instruire a gruparilor (slab, bun, f.bun), orientat pentru extinderea programata (nr.echipe, nr.de copii si juniori), în doua sensuri:
o pe verticala: vizând completarea programata a întregului esalon de copii si juniori (copii – junirori U19);
o pe orizontala: mai multe grupe si echipe la categoriile inferioare (copii- JIII).
mobilizarea (obtinerea angajamentului pentru sustinerea proiectului) si pregatirea metodologica corespunzatoare a gruparilor; expunerea pasilor si a metodologiei în derulare, cum si dotarea cu documentatia necesara;
instruirea primara a corpului de monitori-educatori si organizatori de grup.
1b. Realizarea cadrului stimulativ si obligatoriu pentru dezvoltarea activitatii, se poate sintetiza prin:
- convingerea si determinarea gruparilor în derularea programului, ca principale beneficiare prin cresterea elementelor de perspectiva;
- impunerea sectiilor de seniori a obligatiei de a prezenta în viitorul apropiat si echipe de tineret-rezerve;
dimensionarea în perspectiva a activitatii sectiilor în functie de evaluarea posibilitatilor, desfasurata pe 3-4 ani;
participarea în campetitiile nationale plecând din editia 2008/2009 sa fie conditionata de realizarea programului de completarea esalonului de C-J;
sustineri materiale si financiare; recompense pentru activitate deosebita.
2. Responsabilizarea cu procesul de dezvoltare a activitatii la nivel de copii si juniori:
responsabilitatile la nivel central vor privi definirea si derularea proiectului, cu nominalizari pe zone, localitati, cluburi, cu dimensionari pe nr. echipe, nr.scoli etc. si termene ferme (3luni, 6 luni, 1 an, 2 ani etc.);
sectorul tehnic va orienta strategia cu elaborarea si implementarea unei metodologii adecvate, operationale, cu difuzarea în teritoriu a relatiilor asupra:
organizarii momentului de impact;
activitatii educative la diferite categorii de vârsta;
initierii specifice;
managementului propriu, adecvat;
organizarii competitiilor si arbitrajului pedagogic etc.
responsabilizarea minutioasa si ferma în teritoriu cu monitorizarea parametrilor de activitate pentru: zone geografice, localitati, cluburi.
3. Alocarea fondurilor necesare demararii si derularii proiectului, vizeaza:
sustin ideea ca la nivel de copii si juniori mici (la care se si refera proiectul în prima faza) cheltuielile pot fi limitate la strictul necesar însemnând: instruire-partial, baloane si actiuni de popularizare (afise, pliante); 1-2 competitii de zona, pe sezon;
instructaje de prezentare a proiectului pentru presedinti de cluburi si sectii, pentru antrenori si alti organizatori; alte actiuni de implementare: deplasari în teritoriu a activului federal etc.;
recompensarea activitati meritorii la sfârsit de perioada-termen (gen: cele mai productive 20 de grupari);
interventii de sustinere în cazuri speciale;
alte cheltuieli.
4. Capacitarea cluburilor de rugby, a sectiilor, a tuturor antrenorilor, alti factori organizatorici, ca pârghii capitale în derularea programului, astfel:
intersarea gruparilor pentru reînoirea structurii organizatorice, redefinirea obiectivelor în perspectiva si amplificarea activitatii:
§ completarea biroului de sectie cu atragerea de persoane influente si disponibile pentru sustinerea activitatii;
§ largirea ariei de manifestare a clubului prin atragerea unui numar crescut de membrii simpatizanti – cu organizarea diferitelor actiuni de animatie sociala;
§ ajutorul logistic, metodologic si managerial pentru consolidarea gruparilor.
însusirea programului de dezvoltare si începerea imediata a organizarii demararii acestuia pentru categoriile: juniori (în special II, III si IV) si copii (I si II), cu asigurarea cadrului material-organizato r si de instruire al activitatii;
paralel cu amplificarea activitatii gruparilor trebuie sa li se transmita acestora si exigente de calitate în selectie, urmarindu-se ca începând cu grupele 14 ani (când definirea morfologica este conturata) sa se gaseasca elemente cu o foarte buna dezvoltare fizica (sa zicem 5 jucatori) cum si elemente cu o foarte buna înzestrare motrica (alti 5), cu reperele respective categoriei de vârsta, exigente verificabile în teren si obligatorii la turneele finale ale competitiilor nationale.;
cluburile, sectiile prin antrenori trebuie sa identifice si nominalizeze:
§ dintre fostii si actualii jucatori persoane cu disponibilitati pedagogice pentru aplicarea instruirii la grupele de începatori; acestia vor fi initiati în misiunea de monitor-educator de frr la distanta, cum si local dupa posibilitati; vor fi monitorizati si, dupa rezultate, vor candida la calificarea de antrenor;
§ dintre membri biroului de sectie se va numi pentru fiecare echipa de copii si juniori a unui organizator de grup (poate fi un parinte); acesta va acompania ca organizator desfasurarea activitatii de selectie, instruire si competitie la grupa respectiva;
desfasurarea de actiuni de popularizarea jocului, simultan cu cele promovate de frr (afise si panouri publicitare, întâlniri ale personalitatilor rugbystice cu copiii etc.)
organizarea competitiilor locale.
5. Actiuni fundamentale în amplificarea activitatii de copii si juniori:
prima actiune este campania „un jucator tânar pentru rugbyul nostru”, actiune promovata de frr si la care, prin diferite mijloace de informare, si în special prin demersurile cluburilor, trebuie sa mobilizeze toata lumea rugbyului, ca fiecare sa aduca din ambianta sa de viata un copil sau un tânar.
Aceasta actiune bine pregatita nu trebuie sa lase deoparte nici-un jucator (indiferent de vârsta), sau simpatizant. Se pot organiza concursuri de cel mai bun animator etc.
§ Termen de realizare a primei editii: aprilie 2007;
a doua actiune este „rugbyul scolar – mijoc de divertisment si educatie”
Fiecare club sau sectie (de juniori sau de seniori), va nominaliza la frr, dupa categoria potentiala, 2-3 licee si 3-5 gimnazii, considerate accesibile desfasurarii activitatii de rugby. Dupa demersurile la inspectorate, primarii, directiuni si la profesorii de ed.fizica (sarcina în special pentru conducatorii de cluburi si presedintii de sectie), cu o popularizare de impact (afise, prezentari, pliante) se va trece la initierea actiunii „cei mai buni în echipa de rugby a scolii” (detaliu care apropie mult interesul elevilor).
§ Termen de desfasurare: lunile aprilie–mai 2007.
Aceste doua ample actiuni trebuiesc atent si riguros monitorizare si urmarite îndeaproape la derularea în teren.
6. Alte aspecte:
Responsabilitatile tehnice, de instruire specifica, se refera la:
§ antrenorii de seniori trebuie sa fie moblizatori si sustinatori în demararea si aplicarea actiunilor de amplificare a activitatii; acestia vor nominaliza jucatorii maturi (responsabili si cu predispozitii pentru munca cu copiii) pentru sustinerea instruirii;
§ antrenorii de juniori vor organiza si desfasura actiunile sustinând instruirea si acompaniind îndeaproape activitatea monitorilor;
§ se propune reactualizarea obligatiilor de instrure a antrenorilor de copii si juniori. Astfel, pentru norma întreaga urmatoarele variante:
- 3 grupe de începatori cu minimum 60 jucatori (JIII-niv.local, JIV si copii);
- 2 grupe de avansati (JII si JIII–niv.national) cu 50 jucatori;
- 1 grupa de performanta si una de începatori (JI-niv.national si JIII) cu 50 jucatori etc.
§ se propune reconsiderarea calitatii antrenorului de copii si juniori cu reanalizarea retributiei ce trebuie sa fie corespunzatoare pentru nivelul responsabilitatilor si a efortului de instruire solicitat.
Competitiile:
§ la categoriile începatori acestea vor fi locale, cu o organizare stimulanta, desfasurate în 4-6 reuniuni pe sezon; din toamna lui 2007 în acest ciclu va interveni si o competitie la nivel zonal. În primavara anului 2008 competitiile zonale vor decide primele 3 la fiecare categorie care vor participa la „festivalul rugbyului românesc” (competitie reluata).
§ la categoriile avansati acestea vor fi zonale si vor califica echiple pentru turneele finale ale campionatelor nationale.
Se propune reorganizarea nucleelor de comitete regionale care se vor ocupa de competitiile zonale: conditii organizatorice, arbitraje si altele.
Se propune reconsiderea sistemului competitional actual, sistem divizie U18 (neeconomic si nestimulant pentru activitatea în teritoriu);
Se propune reconsiderarea sistemul de transferari la nivel de juniori, ce automat limiteaza înfiintarea noilor echipe de nivel superior (revenirea la sistemul restrictiv).
Se poate asocia la programul dezvoltarii si proiectul reactivarii gruparilor desfiintate, cu grupe de copii si juniori mici, cu echipe scolare (proiect care mai poate fi gasit la frr).
Propunerea acestui proiect si aprobarea lui, ar fi un început de treaba serioasa? Ar putea fi un câmp de manifestare a daruirii în slujba acestui minunat sport si a celor multi tineri ce se vor îmbogatii moral si fizic de aici?
Este usor de înteles ca orice veriga neglijata compromite total actiunea.
Cu siguranta reactia teritoriului, si mai ales a acelora care paradoxal de zeci de ani nu si-au crescut un junior, va fi negativa. Federatia nu trebuie sa faca nici-un rabat. Nu va desfiinta grupari, le va directiona competitional adecvat si cel mai bine le va ajuta sa se încadreze în program.
Ce s-ar putea întâmpla? Ca treaba nu-i usoara si eu stiu cel mai bine chestia asta.
Sa zicem ca din 22 de echipe de seniori, jumatate, în cel mai fericit caz, ar putea crede ca proiectul nu este joaca, iar dintre acestea 5-6 vor realiza programul foarte bine. In 2-3 ani la Baia Mare ar putea fi în activitate vre-o 100 de juniori si copii, iar la Bârlad vre-o 150 etc.!
Nu ar fi grozav? Ba în anii urmatori dintre acele grupari care s-au ocupat numai formal de programul de dezvoltare se vor decide sa faca mai mult si iar ar fi ceva.
Cred ca acest proiect, completat si îmbunatatit, ar merita toata dedicatia si profesionalismul oamenilor rugbyului nostru.
Cu tot gândul bun pentru rugbyul nostru,
Vasile Constantin-Mao
Am facut, acum câteva zile, un scurt preludiu asupra programului de dezvoltare ce-l voi propune. Vorbeam de necesitatea ca procesul dezvoltarii rugbyului nostru sa fie considerat drept obiectiv prioritar al frr, se întelege, mai ales pentru anul viitor, alaturi de reprezentarea internationala (CM de seniori).
Se propune ca aceast program, de dezvoltare a activitatii rugbystice, sa constituie o ocazie de mobilizare a tuturor eforturilor, a tuturor capacitatilor organizatorice ale lumii noastre rugbystice, reînvierea mândriei nationale, animarea initiativei si perspicacitatii, a traditionalei robusteti specifice jocului.
Simultan cu desfasurarea actiunii de dezvoltare a activitatii la nivelul copiilor si juniorilor trabuie sa se declanseze si alta campanie fundamentala consolidarii rugbyului nostru, cea a organizarii si capacitarii maxime a gruparilor rugbystice.
Am mentionat, pentru ca programul de dezvoltare sa fie viabil, este necesara elaborarea urgenta si impunerea unei strategii de actionare, în care decisive sunt masurile urmatoare:
evaluarea din punct de vedere organizator si metodologic a procesului dezvoltarii; creiarea cadrului stimulativ si obligatoriu;
disponibilizarea persoanelor cheie pentru responsabilitati în proces;
alocarea fondurilor necesare;
capacitarea cluburilor, sectiilor si antrenorilor – pârghii capitale în proces.
Aceasta strategie ar trebui stabilita si implementata în teren pâna la 31 martie 2007, ca începând din aprilie acelas an sa se declanseze aplicare practica.
Scurte detalii:
1a. Evaluarea procesului va lua în calcul capacitatile organizatorice si metodologice ale organismelor federale si ale unitatilor teritoriale; în acest sens se vor aprecia si pregati cluburile pentru insusirea proiectului (deopotriva sectiile de seniori si juniori cu efectivul de antrenori). Acesta evaluare trebuie sa conduca la:
nominalizarea distincta a gruparilor (seniori si copii-juniori) , eliminându-se asocierile si tutelarile formale;
categorisirea potentialului material, organizator si de instruire a gruparilor (slab, bun, f.bun), orientat pentru extinderea programata (nr.echipe, nr.de copii si juniori), în doua sensuri:
o pe verticala: vizând completarea programata a întregului esalon de copii si juniori (copii – junirori U19);
o pe orizontala: mai multe grupe si echipe la categoriile inferioare (copii- JIII).
mobilizarea (obtinerea angajamentului pentru sustinerea proiectului) si pregatirea metodologica corespunzatoare a gruparilor; expunerea pasilor si a metodologiei în derulare, cum si dotarea cu documentatia necesara;
instruirea primara a corpului de monitori-educatori si organizatori de grup.
1b. Realizarea cadrului stimulativ si obligatoriu pentru dezvoltarea activitatii, se poate sintetiza prin:
- convingerea si determinarea gruparilor în derularea programului, ca principale beneficiare prin cresterea elementelor de perspectiva;
- impunerea sectiilor de seniori a obligatiei de a prezenta în viitorul apropiat si echipe de tineret-rezerve;
dimensionarea în perspectiva a activitatii sectiilor în functie de evaluarea posibilitatilor, desfasurata pe 3-4 ani;
participarea în campetitiile nationale plecând din editia 2008/2009 sa fie conditionata de realizarea programului de completarea esalonului de C-J;
sustineri materiale si financiare; recompense pentru activitate deosebita.
2. Responsabilizarea cu procesul de dezvoltare a activitatii la nivel de copii si juniori:
responsabilitatile la nivel central vor privi definirea si derularea proiectului, cu nominalizari pe zone, localitati, cluburi, cu dimensionari pe nr. echipe, nr.scoli etc. si termene ferme (3luni, 6 luni, 1 an, 2 ani etc.);
sectorul tehnic va orienta strategia cu elaborarea si implementarea unei metodologii adecvate, operationale, cu difuzarea în teritoriu a relatiilor asupra:
organizarii momentului de impact;
activitatii educative la diferite categorii de vârsta;
initierii specifice;
managementului propriu, adecvat;
organizarii competitiilor si arbitrajului pedagogic etc.
responsabilizarea minutioasa si ferma în teritoriu cu monitorizarea parametrilor de activitate pentru: zone geografice, localitati, cluburi.
3. Alocarea fondurilor necesare demararii si derularii proiectului, vizeaza:
sustin ideea ca la nivel de copii si juniori mici (la care se si refera proiectul în prima faza) cheltuielile pot fi limitate la strictul necesar însemnând: instruire-partial, baloane si actiuni de popularizare (afise, pliante); 1-2 competitii de zona, pe sezon;
instructaje de prezentare a proiectului pentru presedinti de cluburi si sectii, pentru antrenori si alti organizatori; alte actiuni de implementare: deplasari în teritoriu a activului federal etc.;
recompensarea activitati meritorii la sfârsit de perioada-termen (gen: cele mai productive 20 de grupari);
interventii de sustinere în cazuri speciale;
alte cheltuieli.
4. Capacitarea cluburilor de rugby, a sectiilor, a tuturor antrenorilor, alti factori organizatorici, ca pârghii capitale în derularea programului, astfel:
intersarea gruparilor pentru reînoirea structurii organizatorice, redefinirea obiectivelor în perspectiva si amplificarea activitatii:
§ completarea biroului de sectie cu atragerea de persoane influente si disponibile pentru sustinerea activitatii;
§ largirea ariei de manifestare a clubului prin atragerea unui numar crescut de membrii simpatizanti – cu organizarea diferitelor actiuni de animatie sociala;
§ ajutorul logistic, metodologic si managerial pentru consolidarea gruparilor.
însusirea programului de dezvoltare si începerea imediata a organizarii demararii acestuia pentru categoriile: juniori (în special II, III si IV) si copii (I si II), cu asigurarea cadrului material-organizato r si de instruire al activitatii;
paralel cu amplificarea activitatii gruparilor trebuie sa li se transmita acestora si exigente de calitate în selectie, urmarindu-se ca începând cu grupele 14 ani (când definirea morfologica este conturata) sa se gaseasca elemente cu o foarte buna dezvoltare fizica (sa zicem 5 jucatori) cum si elemente cu o foarte buna înzestrare motrica (alti 5), cu reperele respective categoriei de vârsta, exigente verificabile în teren si obligatorii la turneele finale ale competitiilor nationale.;
cluburile, sectiile prin antrenori trebuie sa identifice si nominalizeze:
§ dintre fostii si actualii jucatori persoane cu disponibilitati pedagogice pentru aplicarea instruirii la grupele de începatori; acestia vor fi initiati în misiunea de monitor-educator de frr la distanta, cum si local dupa posibilitati; vor fi monitorizati si, dupa rezultate, vor candida la calificarea de antrenor;
§ dintre membri biroului de sectie se va numi pentru fiecare echipa de copii si juniori a unui organizator de grup (poate fi un parinte); acesta va acompania ca organizator desfasurarea activitatii de selectie, instruire si competitie la grupa respectiva;
desfasurarea de actiuni de popularizarea jocului, simultan cu cele promovate de frr (afise si panouri publicitare, întâlniri ale personalitatilor rugbystice cu copiii etc.)
organizarea competitiilor locale.
5. Actiuni fundamentale în amplificarea activitatii de copii si juniori:
prima actiune este campania „un jucator tânar pentru rugbyul nostru”, actiune promovata de frr si la care, prin diferite mijloace de informare, si în special prin demersurile cluburilor, trebuie sa mobilizeze toata lumea rugbyului, ca fiecare sa aduca din ambianta sa de viata un copil sau un tânar.
Aceasta actiune bine pregatita nu trebuie sa lase deoparte nici-un jucator (indiferent de vârsta), sau simpatizant. Se pot organiza concursuri de cel mai bun animator etc.
§ Termen de realizare a primei editii: aprilie 2007;
a doua actiune este „rugbyul scolar – mijoc de divertisment si educatie”
Fiecare club sau sectie (de juniori sau de seniori), va nominaliza la frr, dupa categoria potentiala, 2-3 licee si 3-5 gimnazii, considerate accesibile desfasurarii activitatii de rugby. Dupa demersurile la inspectorate, primarii, directiuni si la profesorii de ed.fizica (sarcina în special pentru conducatorii de cluburi si presedintii de sectie), cu o popularizare de impact (afise, prezentari, pliante) se va trece la initierea actiunii „cei mai buni în echipa de rugby a scolii” (detaliu care apropie mult interesul elevilor).
§ Termen de desfasurare: lunile aprilie–mai 2007.
Aceste doua ample actiuni trebuiesc atent si riguros monitorizare si urmarite îndeaproape la derularea în teren.
6. Alte aspecte:
Responsabilitatile tehnice, de instruire specifica, se refera la:
§ antrenorii de seniori trebuie sa fie moblizatori si sustinatori în demararea si aplicarea actiunilor de amplificare a activitatii; acestia vor nominaliza jucatorii maturi (responsabili si cu predispozitii pentru munca cu copiii) pentru sustinerea instruirii;
§ antrenorii de juniori vor organiza si desfasura actiunile sustinând instruirea si acompaniind îndeaproape activitatea monitorilor;
§ se propune reactualizarea obligatiilor de instrure a antrenorilor de copii si juniori. Astfel, pentru norma întreaga urmatoarele variante:
- 3 grupe de începatori cu minimum 60 jucatori (JIII-niv.local, JIV si copii);
- 2 grupe de avansati (JII si JIII–niv.national) cu 50 jucatori;
- 1 grupa de performanta si una de începatori (JI-niv.national si JIII) cu 50 jucatori etc.
§ se propune reconsiderarea calitatii antrenorului de copii si juniori cu reanalizarea retributiei ce trebuie sa fie corespunzatoare pentru nivelul responsabilitatilor si a efortului de instruire solicitat.
Competitiile:
§ la categoriile începatori acestea vor fi locale, cu o organizare stimulanta, desfasurate în 4-6 reuniuni pe sezon; din toamna lui 2007 în acest ciclu va interveni si o competitie la nivel zonal. În primavara anului 2008 competitiile zonale vor decide primele 3 la fiecare categorie care vor participa la „festivalul rugbyului românesc” (competitie reluata).
§ la categoriile avansati acestea vor fi zonale si vor califica echiple pentru turneele finale ale campionatelor nationale.
Se propune reorganizarea nucleelor de comitete regionale care se vor ocupa de competitiile zonale: conditii organizatorice, arbitraje si altele.
Se propune reconsiderea sistemului competitional actual, sistem divizie U18 (neeconomic si nestimulant pentru activitatea în teritoriu);
Se propune reconsiderarea sistemul de transferari la nivel de juniori, ce automat limiteaza înfiintarea noilor echipe de nivel superior (revenirea la sistemul restrictiv).
Se poate asocia la programul dezvoltarii si proiectul reactivarii gruparilor desfiintate, cu grupe de copii si juniori mici, cu echipe scolare (proiect care mai poate fi gasit la frr).
Propunerea acestui proiect si aprobarea lui, ar fi un început de treaba serioasa? Ar putea fi un câmp de manifestare a daruirii în slujba acestui minunat sport si a celor multi tineri ce se vor îmbogatii moral si fizic de aici?
Este usor de înteles ca orice veriga neglijata compromite total actiunea.
Cu siguranta reactia teritoriului, si mai ales a acelora care paradoxal de zeci de ani nu si-au crescut un junior, va fi negativa. Federatia nu trebuie sa faca nici-un rabat. Nu va desfiinta grupari, le va directiona competitional adecvat si cel mai bine le va ajuta sa se încadreze în program.
Ce s-ar putea întâmpla? Ca treaba nu-i usoara si eu stiu cel mai bine chestia asta.
Sa zicem ca din 22 de echipe de seniori, jumatate, în cel mai fericit caz, ar putea crede ca proiectul nu este joaca, iar dintre acestea 5-6 vor realiza programul foarte bine. In 2-3 ani la Baia Mare ar putea fi în activitate vre-o 100 de juniori si copii, iar la Bârlad vre-o 150 etc.!
Nu ar fi grozav? Ba în anii urmatori dintre acele grupari care s-au ocupat numai formal de programul de dezvoltare se vor decide sa faca mai mult si iar ar fi ceva.
Cred ca acest proiect, completat si îmbunatatit, ar merita toata dedicatia si profesionalismul oamenilor rugbyului nostru.
Cu tot gândul bun pentru rugbyul nostru,
Vasile Constantin-Mao
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu