Dragi prieteni ai rugbyului,

Primesc rar, dar consistent, semne de apreciere la temele ce le prezint pe acest site. Asa s-a intamplat si cu cel al D.lui Amarica, care, cunoscand bine organizarea rugbyului francez, crede ca anumite propuneri ar avea aplicabilitate si ar cadea bine rugbyului nostru.

Sincer sunt destul de sensibilizat de aceste sustineri, care ma mai si asigura ca nu mi-a plecat mintea cu sorcova, cum se zice, si cum de altfel se mai intampla de la o anumita varsta.

Ma manifest asa insistent, in primul rand, pentru ca asa inteleg sa-mi servesc o pasiune care mi-a marcat bine viata (altii, interiorizandu- si simtirea sau pur si simplu minimalizand elementele in discutie, pot crede acelasi lucru), si in al doilea rand, pentru ca multora din aceste lucruri, simple si la indemana de care vorbesc, le-am simtit valoarea in activitatea mea.

Si apoi, cred cu toata convingerea ca rugbyul este al tuturor si oricine, daca-i sta in putinta, nu are dreptul sa nu faca totul pentru binele acestuia.

Marturisesc ca sunt mahnit de tristetea acestui non combat, mai ales ca acesta, sunt sigur, se rasfrange si asupra spiritului entuziast si novator care ar trebui sa primeneasca atmosfera rugbyului nostru.

Va multumesc tuturor pentru atentie si va doresc numai bine.

Vasile Constantin-Mao