Dragi iubitori ai rugbyului,

Va transmit cu toata caldura sa aveti parte de un Nou An - 2009 plin de impliniri.

Inainte de a va transmite alte opinii legate de preocuparea noastra comuna - rugbyul - am gasit de cuviinta sa va redau o un mesaj ce l-am transmis pe grup exact cu doi ani in urma. Si fac aceasta reluare gasindu-l de actualitate, dar mai ales constatand ca rugbystic anii ce au trecut n-a adus ceva nou si incurajator pentru activitatea de la noi.

Dar iata mesajul de atunci, si numai bine.

V. Constantin- Mao

Draga Cristian Thau,

Iti multumesc înca odata pentru urarile de sarbatori si îti doresc din tot sufletul la rândul meu un an bun, cu multa sanatate, împliniri si prosperitate.

Dragul meu, de câtva timp ma preocupa o ideie si, contrar multora care prefera sa si le pastreze pâna la uitare, iata îi dau glas.

Ca sa fiu mai lamuritor pentru ceilalti, vreau sa spun ca relatiile noastre nu s-au înfiripat de azi de ieri, ci de mai bine de 40 de ani (1966), atunci când, într-o clipa de „ezitare atletica” (erai atlet-discobol în lotul national de juniori), ti-am deschis gustul pentru un sport deosebit pe lânga care aveai sa faci cariera jurnalistica internationala. Imediat, atunci, ai pus umarul într-o echipa de exceptie, CS Scolarul/Triumf- Bucuresti, cu care ai si câtigat titlul national. Iar de atunci am avut destul timp si motive ca simpatia, cred eu reciproca, sa se accentueze.

In fine, ideia este ca atunci când pe www.stiri-rugby au început interventiile despre activitatea precara de la nivelul copiilor si juniorilor (reamintesc, cineva, cu o nota de revolta, a dat „SOS juniorii Grivitei” si imediat altcineva, dintr-o postura activa în rugby, a prezentat o situatie jalnica din activitatea de la acest nivel, cu jucatori tot mai fragili etc.), tema la care m-am aliat convins ca prin experienta în domeniu mai pot ajuta ceva, tu Cristi, ca persoana foarte autorizata în rugby, ai intervenit. Imi reamintesc ca ziceai cam asa: „lasati federatia în pace sa-si vada de treburile ei” si printre altele „ca aceasta se bucura din partea IRB de o foarte buna apreciere”.

Sincer îti spun, atunci ca si acum, m-am mirat ca ai obstructionat într-un fel, si prin greutatea opiniei, un început de participare colectiva la problematica rugbyului nostru, de altfel cu o lume nefiresc de individualista, indiferenta si impasibila fata de acest sport care a marcat multora viata. Am fost contrariat de interventia ta si pentru ca, nu cu mult în urma când ti-am spus ca lucrez la o monografie a rugbyului nostru în ultimii 50 de ani, mi-ai recomandat sa fiu fara menajamente pentru cei care doar s-au facut ca iubesc si ajuta rugbyul românesc ("vezi doar cât am dat înapoi"), urmarindu-si de fapt interese peresonale.

Mi-am zis ca, negresit, trebuie sa stii mai mult despre tema ce era atunci în discutie (dezvoltarea la nivel de copii si juniori). Si asta pentru ca: or numarul redus al echipelor si calitatea instruirii-competit ivitatii acestora, pe de o parte, or ce se declara, la realizari de actiuni sau la finantare în aceasta directie, era de natura sa accentueze si mai mult pesimismul ce învaluie aceasta activitate.

Am insistat mult, si o s-o fac în continuare, pe considerarea ca obiectiv prioritar al frr a activitatii la nivel de copii si juniori, operatiune care în prima faza ar fi însemnat un proces de fundamentare metodologica, cum si de mobilizare si responsabilizare la un nivel superior a întregii structuri organizatorice a rugbyului nostru. Era cu totul altceva decât responsbilizarea doar a doi directori de dezvoltare, asteptând ca eforturile acestora sa schimbe repede amplitudinea si vigoarea rugbyului nostru tânar.

Reamintesc, am considerat drept capitale urmatoarele actuni, ce, cred eu, ar trebui initiate fara zabava, astfel:

· Reorganizarea cluburilor/sectiilo r la exigentile rugbyului profesionist; pe scurt ar însemna si:

- redimensionarea, organizatorico- manageriala, în perspectiva a gruparilor;

- accentuarea functiei sportive cu adoptarea unei metodologii moderne în instruire si, concret: organizarea si instruirea echipelor de copii si juniori, sau înfiintarea categoriei tineret-rezerve;

- amplificarea functiei sociale de difuzare a rugbyului în rândul populatiei si mai ales al copiilor si scolarilor; atragerea si educare rugbystica a spectatorilor etc.

· Largirea corpului de tehnicieni cu categoria monitori-educatori, inexistenta astazi si unde se opreste orice tentativa de crestere a numarului de practicanti;

· Dezvoltarea activitatii la nivel de copii si juniori:

- exigente de formare si instruire de echipe la aceste esaloane pentru fiecare grupare, corespunzator potentialului organizator si metodologic; ajutor frr în consecinta;

- organizarea în aceasta primavara a doua campanii pe plan national: „Un jucator tânar pentru rugbyul nostru” si „Rugbyul scolar – mijloc de educatie si divertisment”.

In baza relatiilor noastre si a opiniei tale ultra avizata as vrea sa-mi spui, daca crezi ca este cazul, bineînteles:

- Unde am depasit limitele bunului simt sau dreptul, pur si simplu, la opinie a unui iubitor si experimentat în rugby?

- Cu ce crezi ca am deranjat sau încurcat activitatea normala, eu sau ceilalti intervenienti?

- Chiar nu crezi ca dintr-o dezbatere mai larga se poate stimula o activitate, ce practic treneaza?

Mai mult, cred ca binele rugbyului nostru, care ma preocupa si care privea în special cuprinderea în acest joc a cât mai multor copii si tineri, se înscrie foarte bine chiar în scopul umanitar ce a generat site-ul însusi.

Si tot prieteneste as fi vrut sa-mi spui unde „am luat-o de fapt razna” (cum a apreciat un responsabil) , când am propus prin acea asa zisa „revolutionare” un efort amplu si concertat de refundamentare conceptuala si practica a rugbyului nostru (material difuzat la 20 Oct. 2006).

Inchei urând tuturor un an cu multa sanatate, cu cât mai multe împliniri si prosperitate.

Vasile Constantin-Mao

PS. La data cand difuzam acest mesaj nu banuiam ca peste 2 ani numarul echipelor de juniori vor scadea drastic: 7 (sapte) la categ. U19 si 4-6 (patru-cinci) la U 16, cate sunt astazi in toata tara !!!