Pentru ca tot monologhez "zglobiu" pe acest site, generos inventat pentru suportul prietenesc a lui George, dar si pentru discutii legate de problematica rugbyului nostru, o sa prezint câteva proiecte, considerate ca ating aspecte importante ale activitatii ce ne intereseaza. Am considerat aceste "schite de proiect", facute cu tot ce aveam mai bun în experienta si pasiunea mea rugbystica, un apendice la marile programe centrale, care perfectionate si mai ales aplicate nu puteau sa aduica decât bine. Le-am propus în timp, fara ca sa am un cât de slab semnal de luare în considerare.
Pe lânga ocuparea inutila a timpului celor mai multi vreau sa va trimit tuturor de Sfântul Nicolae urarile mele de bine. Vasile Constantin-Mao
PROIECTUL
REEVALUARII SPIRITULUI RUGBYSTIC ROMÂNESC
Motivatie:
Jocul de rugby la origine sa, si chiar în zilele noastre, în tarile cu o activitate evoluata, a facut si face senzatie, în egala masura, prin atributiile sale de ordin formativ si educativ.
Constatam pe zi ce trece ca rugbyul nostru se îndeparteaza tot mai mult de proverbialul spirit rugbystic caracterizat prin fair-play si cultul pentru valorile moral-civice, exprimat printr-un comportament civilizat si loial, deopotriva de antrenori si arbitri, jucatori si spectatori. Ori rugbyul lipsit de componenta lui moral-etica nu valoreaza mai mult decât orice activitate marginala, conturbatoare de principii si comportari, se transforma într-o activitate pseudo-educativa, limitativa atât în valorizarea influentelor (individuale si colective), cât si în perceperea si asimilarea acestuia ca un fenomen socio-sportiv de exceptie (cum ne place sa spunem ca este).
Alaturi de preocuparile FRR pentru dezvoltarea bazei practicantilor si a bazei material-organizato rice a rugbyului se impune, întregii lumi a acestuia, reevaluarea si implementarea normelor si exigentelor adevaratului spirit rugbystic.
Atributii pe entitati:
Actiunea de reevaluare a adevaratului spirit rugbystic promovata de Comisiile de Dezvoltare, de Educatie si de Imagine a rugbyului, urmaresc o ampla mobilizare a tuturor factorilor participativi la activitatea rugbystica din tara noastra, fiecaruia atribuindu-se potentialitati în stimularea unei atmosfere benefice a jocului de rugby.
Astfel, consideram oportuna elaborarea de catre FRR, prin respectivele comisii, a unor norme si exigente pentru cluburi si sectii de rugby, pentru antrenori si arbitri, pentru jucatori si spectatori. Astfel:
Pentru Federatia Româna de Rugby:
Ø FRR elaboreaza, controleaza si evalueaza procesul promovarii adevaratului spirit rugbystic; adopta norme si exigente pentru fiecare entitate si finanteaza programul.
Aceasta impune:
o mobilizarea cluburilor si sectiilor de rugby în vederea accentuarii activitatii educative;
o selectarea candidatilor pentru functiile de antrenori si arbitri (si) pe criterii morale; pregatirea corespunzatoare a acestora în vederea unui amplu proces educativ, diferentiat si adecvat diferitelor categorii de sportivi;
o elaborarea de materiale de popularizarea normelor si exigentelor manifestarii în limitele adevaratului spirit rugbystic, precum si a istoriei rugbyului nostru;
o aprecierea stimulativa a încadrarii unitatilor în normele de etica rugbystica vizând implicarea acestora în procesul educativ impus tuturor factorilor participativi la activitatea rugbystica din propria zona de actiune (calificarea prin puncte sau alte recompense morale si materiale);
o elaborarea unor coduri detailate de manifestare în diferitele faze ale activitatii sportive, pentru: organizatori, antrenori, arbitri, jucatori si spectatori;
o elaborarea si aplicarea sanctiunilor si pedepselor, accentuând influenta educativa a acestora în genul: prestarea de actiuni cu continut educativ a sanctionatilor (pentru jucatori prestarea de antrenamente sau arbitraje la categorii inferioare etc.) .
Pentru cluburi si sectii de rugby:
Ø Dezvoltarea implicarii sociale a unitatilor rugbystice prin cooptarea si organizarea activitatii membrilor simpatizanti- sustinatori ai rugbyului, astfel:
o atragerea si înregistrarea (legitimarea) unui mare numar de cetateni apreciatori de rugby, cu cote aproximative pentru diferite categorii (de exemplu - cifre în perrspectiva: 3000 pers. /sectie Divizie Nationala; 2000 pers./sectie divizia A; 1000 pers./sectie de juniori);
o acordarea de legitimatii de sustinator ce da prioritate la diferite actiuni ale sectiei precum: intrarea la jocuri; participarea la alte actiuni social-sportive ale sectiei; achizitionarea privelegiata a obiectelor cu însemnele sectiei etc.;
o organizarea si stimularea sustinatorilor la diferite actiuni precum:
§ participarea la alegerea (anuala sau bianuala) a biroului de sectie;
§ participarea la diferite evenimente ale echipei (deschiderea si închiderea sezonului, aniversarea clubului etc.);
§ participarea la jocuri.
Ø Alte actiuni organizative:
o alegerea unui „birou de sectie” (conducere) cu responsabilitati precise în promovarea spiritului rugbystic pentru: presedinte, secretar, responsabil tehnic, organizator competitii, financiar, animator social, manager general si acompaniant- organizator pentru fiecare echipa etc.;
o atragerea si selectionarea pentru atributiile de antrenor si arbitru a sportivilor cu calitati si profil de educator;
o instituirea de catre cluburi si sectii a unor programe dinamice-stimulante la toti parametri elaborati prin normele FRR;
o orientarea si accentuarea activitatii educative pentru toate segmentele activitatii (corpul de tehnicieni si organizatori, jucatori, spectatori).
Ø Actiuni social-educative promovate de club-sectie:
o popularizarea în forme atractive a istoriei clubului/sectiei de rugby; prezentarea în pliante si fotomontaje a rezultatelor meritorii ale echipelor, a figurilor reprezentative (promotori, antrenori si jucatori) etc.;
o popularizarea si organizarea sarbatoririi evenimentelor rugbystice locale:
§ jocurile oficiale si cele amicale;
§ actiuni rugbystice combinate cu spectacole muzical/artistice, organizate la început de sezon (cu prezentarea publica a echipei, a noilor jucatori), cu ocazia realizarii unei performante deosebite, de ziua aniversara a echipei etc.
o organizarea celei de a 3ª reprize dupa jocuri, într-un spatiu bine amenajat sau la teren, cu o mica gustare si racoritoare oferite de gazde jucatorilor proprii, adversarilor si arbitrilor;
o înfiintarea si amenajarea corespunzatoare a barului de rugby, în care (pe lânga posibilitatea obtinerii unor venituri pentru sectie) se pot viziona jocuri celebre de rugby si alte inregistrari specifice.
Pentru corpul de tehnicieni – antrenori si arbitri:
Ø Incadrarea antrenorilor si arbitrilor în pofilul moral al educatorului. FRR trebuie sa elaboreze norme de tinuta moral-civca care sa stea la baza selectiei candidatilor pentru formarea în aceste functii;
Ø Demararea unei politici insistente, fie de FRR fie de cluburi, pentru atragerea spre aceste activitati a marilor jucatori. Automat acestia vor ridica prestanta si calitatea profesionala si etica în cele doua atributii;
Ø Comportamentul antrenorului, maniera de a trata jocul competitiv, gestica ce-l însoteste, se reflecta amplificat în reactia propriilor jucatori si a spectatorilor. In multe cazuri comportamentul iritat al antrenorului pericliteaza grav climatul de fair-play; pentru asta antrenorul trebuie sa-si rezolve problemele de organizare si strategie a jocului în spatiul instruirii iar sederea rezervata pe banca tehnica trebuie sa-i dea posibilitatea de a observa solutii concrete în joc (transmise capitanului într-un mod discret) si sa analizeze capacitatile propriei echipe; orice alta atitudine este o uzura psihica inutila si, mai grav, iritanta pentru jucatori si spectatori, ce vad în aceasta (cel mai adesea si în ne cunoastere de regulament) un protest justificat la ce se întâmpla pe teren;
Ø Impunerea unor norme de comportare civic-sportiva cu o evidenta nota educativa, exemplara pentru celelate categorii de participanti, astfel:
o atât în manifestarea intima a gruparii/echipei, cât si publica, antrenorii (precum si arbitri) trebuie sa dovedeasca o conduita impecabil-manierata , retinuta si rationala, cu calm si ponderatie în toate interventiile, cu o vestimentatie îngrijita si fara etalarea unor vicii etc.;
o antrenorul trebuie sa implementeze în rândul jucatorilor norme educative, de comportare civica si buna crestere, stimulându-i în preocuparile scolar/profesionale , eliminând din vocabularul acestora vulgaritatile;
o antrenorul si arbitrul, trebuie sa vegheze permanent la exprimarea jucatorilor în limitele fair-play-ului, adoptând pentru fiecare categorie mijloacele educative proprii;
o antrenorul este obligat, pe lânga cunostintele din domeniul teoriei rugbyului si metodologiei sportive, sa transmita jucatorilor cunostinte de cultura rugbystica privind rugbyul mondial, national si local;
o antrenorul trebuie sa accentueze aspectul estetic al jocului, spectacolol rugbystic fiind o etapa superioara a manifestarii sportive si atragatoare de spectatori;
o trebuie sa se accentueze celelalte actiuni social-educative, precum: învatarea de cântece si petrecerea evenimentelor echipei în grup; vizite cu caracter turistic; primirea si prezentarea personalitatilor rugbystice si a marilor jucatori etc.;
o antrenorul este obligat sa accentueze responsabilitatea si autoritatea arbitrului, ajutându-si astfel jucatori pentru preocupari strict legate de efortul lor rugbystic;
o arbitrii, prin conducerea atenta si deciziile juste, trebuie sa stimuleze jocul si climatul disputei sportive;
o arbitrii trebuie sa însoteasca frecvent pregatirea echipelor ajutând la învatarea si aplicarea judicioasa a regulamentului de joc de catre jucatori.
Pentru jucatori:
Ø Jucatorii (si familiile acestora) trebuie sa simta în prezenta rugbyului actiunea unui intens proces educativ, astfel:
o acestia trebuie sa deprinda odata cu ampla problematica a jocului de rugby si un comportament demn, cu respect pentru valorile morale ale rugbyului si ale vietii sociale; acest comportament se realizeaza printr-o activitate educativa continua, sustinuta în fiecare moment al procesului de instruire;
o tinuta în teren si în afara acestuia sunt repere de viata civilizata, iar rigorile vietii sportive, cu respect pentru efortul propriu si eliminarea viciilor curente (fumatul si bautura), sunt certitudini pentru deprinderea unei vieti sanatoase în prezenta rugbyului, de catre toti oamenilor acestuia;
o jucatorii trebuie învatati sa traiasca bucuria jocului printr-o atitudine participativa la jocul deschis, creativ, spectaculos;
o trebuie urmarit dezvoltarea culturii general-sportive si rugbystice a tinerilor, acestia cunoscând istoria rugbyului si cât mai mult despre eroii acesteia; trebuie dezvoltata constienta ca prin rugby sunt beneficiarii unui elevat proces uman-sportiv;
o cunoasterea si aplicarea în joc a regulamentului acestuia, repectarea regulilor competitiei si a fair-play-ului sportiv sunt mijloace educative programate pentru activitatea practica de la cea mai tânara vârsta;
o respectarea unui protocol civilizat fata de adversar si public, astfel: salutul la începutul si sfârsitul jocului; culoarul de salut al adversarului la sfârsitul jocului;
o participarea degajata si prietenoasa (indiferent de rezultatul jocului) la repriza a 3ª.
Pentru spectatori:
Ø Este evident, la majoritatea spectatorilor nostri, cultura sportiva limitata, si mai ales cea rugbystica, exprimata într-un mod de manifestare particular si total diferit de cea a adevaratului spectator de rugby; acest fapt atrage reactii vulgare si uneori violente datorita în special ne dominarii logicii participarii la actul sportiv si, cel mai adesea, prin necunoasterea regulamentului de joc. Manifestarea spectatorilor nostri, în general, împrumutata de pe alte stadioane, este o reflectare si a gesticii manifestarilor cunoscatorilor oficializati, precum antrenori, jucatori si conducatori;
Ø Pentru creiarea spiritului si comportamentului propriu spectatorului de rugby (pentru care nu s-a facut vreodata o actiune ampla), se impune:
o FRR, prin documentatia de specialitate (psiho-socio- sportiva) , cluburile si sectiile de rugby, prin implementarea spiritului rugbystic si ceilalti factori de baza ai activitatii (jucatori, antrenori si arbitri), prin exemplul personal, trebuie sa dezvolte spectatorilor nostri bucuria trairii fenomenului sportiv într-un mod elevat, degajat si demn;
o FRR, prin elaborarea „codului spectatorului de rugby” si cluburile/sectiile prin implementarea normelor de conduita proprie spiritului rugbystic, vor creia jocului de rugby un cadru ambiental stimulant si benefic;
o spectatorii trebuie sa stie sa se bucure plenar în ambianta rugbyului si sa-si înteleaga rolul activ în înfrumusetarea spectacolului sportiv;
o formele de transmitere a normelor comportamentului propice pentru spectatori, cum si cunostinte de regulament, pot fi diversificate si prezentate într-un mod cât mai interesant; sugeram folosirea de foilete, pliante, emisiuni la statia de amplificare si chiar prelegeri si discutii particulare;
o organizarea galeriei, cu lider, cu repertoriu de cântece si „sloganuri”, cu fanioane si alte însemne ale clubului preferat, poate fi un pas spre cenzurarea gesturilor anti-rugby;
o FRR, pentru beneficiul actiunii, poate premia comportamentul galeriilor;
o cluburile si sectiile de rugby sunt datoare sa ofere spectatorilor conditii de asistenta din ce în ce mai bune cum si o atenta primire a acestora (informare, programe distractive etc.).
Pe lânga ocuparea inutila a timpului celor mai multi vreau sa va trimit tuturor de Sfântul Nicolae urarile mele de bine. Vasile Constantin-Mao
PROIECTUL
REEVALUARII SPIRITULUI RUGBYSTIC ROMÂNESC
Motivatie:
Jocul de rugby la origine sa, si chiar în zilele noastre, în tarile cu o activitate evoluata, a facut si face senzatie, în egala masura, prin atributiile sale de ordin formativ si educativ.
Constatam pe zi ce trece ca rugbyul nostru se îndeparteaza tot mai mult de proverbialul spirit rugbystic caracterizat prin fair-play si cultul pentru valorile moral-civice, exprimat printr-un comportament civilizat si loial, deopotriva de antrenori si arbitri, jucatori si spectatori. Ori rugbyul lipsit de componenta lui moral-etica nu valoreaza mai mult decât orice activitate marginala, conturbatoare de principii si comportari, se transforma într-o activitate pseudo-educativa, limitativa atât în valorizarea influentelor (individuale si colective), cât si în perceperea si asimilarea acestuia ca un fenomen socio-sportiv de exceptie (cum ne place sa spunem ca este).
Alaturi de preocuparile FRR pentru dezvoltarea bazei practicantilor si a bazei material-organizato rice a rugbyului se impune, întregii lumi a acestuia, reevaluarea si implementarea normelor si exigentelor adevaratului spirit rugbystic.
Atributii pe entitati:
Actiunea de reevaluare a adevaratului spirit rugbystic promovata de Comisiile de Dezvoltare, de Educatie si de Imagine a rugbyului, urmaresc o ampla mobilizare a tuturor factorilor participativi la activitatea rugbystica din tara noastra, fiecaruia atribuindu-se potentialitati în stimularea unei atmosfere benefice a jocului de rugby.
Astfel, consideram oportuna elaborarea de catre FRR, prin respectivele comisii, a unor norme si exigente pentru cluburi si sectii de rugby, pentru antrenori si arbitri, pentru jucatori si spectatori. Astfel:
Pentru Federatia Româna de Rugby:
Ø FRR elaboreaza, controleaza si evalueaza procesul promovarii adevaratului spirit rugbystic; adopta norme si exigente pentru fiecare entitate si finanteaza programul.
Aceasta impune:
o mobilizarea cluburilor si sectiilor de rugby în vederea accentuarii activitatii educative;
o selectarea candidatilor pentru functiile de antrenori si arbitri (si) pe criterii morale; pregatirea corespunzatoare a acestora în vederea unui amplu proces educativ, diferentiat si adecvat diferitelor categorii de sportivi;
o elaborarea de materiale de popularizarea normelor si exigentelor manifestarii în limitele adevaratului spirit rugbystic, precum si a istoriei rugbyului nostru;
o aprecierea stimulativa a încadrarii unitatilor în normele de etica rugbystica vizând implicarea acestora în procesul educativ impus tuturor factorilor participativi la activitatea rugbystica din propria zona de actiune (calificarea prin puncte sau alte recompense morale si materiale);
o elaborarea unor coduri detailate de manifestare în diferitele faze ale activitatii sportive, pentru: organizatori, antrenori, arbitri, jucatori si spectatori;
o elaborarea si aplicarea sanctiunilor si pedepselor, accentuând influenta educativa a acestora în genul: prestarea de actiuni cu continut educativ a sanctionatilor (pentru jucatori prestarea de antrenamente sau arbitraje la categorii inferioare etc.) .
Pentru cluburi si sectii de rugby:
Ø Dezvoltarea implicarii sociale a unitatilor rugbystice prin cooptarea si organizarea activitatii membrilor simpatizanti- sustinatori ai rugbyului, astfel:
o atragerea si înregistrarea (legitimarea) unui mare numar de cetateni apreciatori de rugby, cu cote aproximative pentru diferite categorii (de exemplu - cifre în perrspectiva: 3000 pers. /sectie Divizie Nationala; 2000 pers./sectie divizia A; 1000 pers./sectie de juniori);
o acordarea de legitimatii de sustinator ce da prioritate la diferite actiuni ale sectiei precum: intrarea la jocuri; participarea la alte actiuni social-sportive ale sectiei; achizitionarea privelegiata a obiectelor cu însemnele sectiei etc.;
o organizarea si stimularea sustinatorilor la diferite actiuni precum:
§ participarea la alegerea (anuala sau bianuala) a biroului de sectie;
§ participarea la diferite evenimente ale echipei (deschiderea si închiderea sezonului, aniversarea clubului etc.);
§ participarea la jocuri.
Ø Alte actiuni organizative:
o alegerea unui „birou de sectie” (conducere) cu responsabilitati precise în promovarea spiritului rugbystic pentru: presedinte, secretar, responsabil tehnic, organizator competitii, financiar, animator social, manager general si acompaniant- organizator pentru fiecare echipa etc.;
o atragerea si selectionarea pentru atributiile de antrenor si arbitru a sportivilor cu calitati si profil de educator;
o instituirea de catre cluburi si sectii a unor programe dinamice-stimulante la toti parametri elaborati prin normele FRR;
o orientarea si accentuarea activitatii educative pentru toate segmentele activitatii (corpul de tehnicieni si organizatori, jucatori, spectatori).
Ø Actiuni social-educative promovate de club-sectie:
o popularizarea în forme atractive a istoriei clubului/sectiei de rugby; prezentarea în pliante si fotomontaje a rezultatelor meritorii ale echipelor, a figurilor reprezentative (promotori, antrenori si jucatori) etc.;
o popularizarea si organizarea sarbatoririi evenimentelor rugbystice locale:
§ jocurile oficiale si cele amicale;
§ actiuni rugbystice combinate cu spectacole muzical/artistice, organizate la început de sezon (cu prezentarea publica a echipei, a noilor jucatori), cu ocazia realizarii unei performante deosebite, de ziua aniversara a echipei etc.
o organizarea celei de a 3ª reprize dupa jocuri, într-un spatiu bine amenajat sau la teren, cu o mica gustare si racoritoare oferite de gazde jucatorilor proprii, adversarilor si arbitrilor;
o înfiintarea si amenajarea corespunzatoare a barului de rugby, în care (pe lânga posibilitatea obtinerii unor venituri pentru sectie) se pot viziona jocuri celebre de rugby si alte inregistrari specifice.
Pentru corpul de tehnicieni – antrenori si arbitri:
Ø Incadrarea antrenorilor si arbitrilor în pofilul moral al educatorului. FRR trebuie sa elaboreze norme de tinuta moral-civca care sa stea la baza selectiei candidatilor pentru formarea în aceste functii;
Ø Demararea unei politici insistente, fie de FRR fie de cluburi, pentru atragerea spre aceste activitati a marilor jucatori. Automat acestia vor ridica prestanta si calitatea profesionala si etica în cele doua atributii;
Ø Comportamentul antrenorului, maniera de a trata jocul competitiv, gestica ce-l însoteste, se reflecta amplificat în reactia propriilor jucatori si a spectatorilor. In multe cazuri comportamentul iritat al antrenorului pericliteaza grav climatul de fair-play; pentru asta antrenorul trebuie sa-si rezolve problemele de organizare si strategie a jocului în spatiul instruirii iar sederea rezervata pe banca tehnica trebuie sa-i dea posibilitatea de a observa solutii concrete în joc (transmise capitanului într-un mod discret) si sa analizeze capacitatile propriei echipe; orice alta atitudine este o uzura psihica inutila si, mai grav, iritanta pentru jucatori si spectatori, ce vad în aceasta (cel mai adesea si în ne cunoastere de regulament) un protest justificat la ce se întâmpla pe teren;
Ø Impunerea unor norme de comportare civic-sportiva cu o evidenta nota educativa, exemplara pentru celelate categorii de participanti, astfel:
o atât în manifestarea intima a gruparii/echipei, cât si publica, antrenorii (precum si arbitri) trebuie sa dovedeasca o conduita impecabil-manierata , retinuta si rationala, cu calm si ponderatie în toate interventiile, cu o vestimentatie îngrijita si fara etalarea unor vicii etc.;
o antrenorul trebuie sa implementeze în rândul jucatorilor norme educative, de comportare civica si buna crestere, stimulându-i în preocuparile scolar/profesionale , eliminând din vocabularul acestora vulgaritatile;
o antrenorul si arbitrul, trebuie sa vegheze permanent la exprimarea jucatorilor în limitele fair-play-ului, adoptând pentru fiecare categorie mijloacele educative proprii;
o antrenorul este obligat, pe lânga cunostintele din domeniul teoriei rugbyului si metodologiei sportive, sa transmita jucatorilor cunostinte de cultura rugbystica privind rugbyul mondial, national si local;
o antrenorul trebuie sa accentueze aspectul estetic al jocului, spectacolol rugbystic fiind o etapa superioara a manifestarii sportive si atragatoare de spectatori;
o trebuie sa se accentueze celelalte actiuni social-educative, precum: învatarea de cântece si petrecerea evenimentelor echipei în grup; vizite cu caracter turistic; primirea si prezentarea personalitatilor rugbystice si a marilor jucatori etc.;
o antrenorul este obligat sa accentueze responsabilitatea si autoritatea arbitrului, ajutându-si astfel jucatori pentru preocupari strict legate de efortul lor rugbystic;
o arbitrii, prin conducerea atenta si deciziile juste, trebuie sa stimuleze jocul si climatul disputei sportive;
o arbitrii trebuie sa însoteasca frecvent pregatirea echipelor ajutând la învatarea si aplicarea judicioasa a regulamentului de joc de catre jucatori.
Pentru jucatori:
Ø Jucatorii (si familiile acestora) trebuie sa simta în prezenta rugbyului actiunea unui intens proces educativ, astfel:
o acestia trebuie sa deprinda odata cu ampla problematica a jocului de rugby si un comportament demn, cu respect pentru valorile morale ale rugbyului si ale vietii sociale; acest comportament se realizeaza printr-o activitate educativa continua, sustinuta în fiecare moment al procesului de instruire;
o tinuta în teren si în afara acestuia sunt repere de viata civilizata, iar rigorile vietii sportive, cu respect pentru efortul propriu si eliminarea viciilor curente (fumatul si bautura), sunt certitudini pentru deprinderea unei vieti sanatoase în prezenta rugbyului, de catre toti oamenilor acestuia;
o jucatorii trebuie învatati sa traiasca bucuria jocului printr-o atitudine participativa la jocul deschis, creativ, spectaculos;
o trebuie urmarit dezvoltarea culturii general-sportive si rugbystice a tinerilor, acestia cunoscând istoria rugbyului si cât mai mult despre eroii acesteia; trebuie dezvoltata constienta ca prin rugby sunt beneficiarii unui elevat proces uman-sportiv;
o cunoasterea si aplicarea în joc a regulamentului acestuia, repectarea regulilor competitiei si a fair-play-ului sportiv sunt mijloace educative programate pentru activitatea practica de la cea mai tânara vârsta;
o respectarea unui protocol civilizat fata de adversar si public, astfel: salutul la începutul si sfârsitul jocului; culoarul de salut al adversarului la sfârsitul jocului;
o participarea degajata si prietenoasa (indiferent de rezultatul jocului) la repriza a 3ª.
Pentru spectatori:
Ø Este evident, la majoritatea spectatorilor nostri, cultura sportiva limitata, si mai ales cea rugbystica, exprimata într-un mod de manifestare particular si total diferit de cea a adevaratului spectator de rugby; acest fapt atrage reactii vulgare si uneori violente datorita în special ne dominarii logicii participarii la actul sportiv si, cel mai adesea, prin necunoasterea regulamentului de joc. Manifestarea spectatorilor nostri, în general, împrumutata de pe alte stadioane, este o reflectare si a gesticii manifestarilor cunoscatorilor oficializati, precum antrenori, jucatori si conducatori;
Ø Pentru creiarea spiritului si comportamentului propriu spectatorului de rugby (pentru care nu s-a facut vreodata o actiune ampla), se impune:
o FRR, prin documentatia de specialitate (psiho-socio- sportiva) , cluburile si sectiile de rugby, prin implementarea spiritului rugbystic si ceilalti factori de baza ai activitatii (jucatori, antrenori si arbitri), prin exemplul personal, trebuie sa dezvolte spectatorilor nostri bucuria trairii fenomenului sportiv într-un mod elevat, degajat si demn;
o FRR, prin elaborarea „codului spectatorului de rugby” si cluburile/sectiile prin implementarea normelor de conduita proprie spiritului rugbystic, vor creia jocului de rugby un cadru ambiental stimulant si benefic;
o spectatorii trebuie sa stie sa se bucure plenar în ambianta rugbyului si sa-si înteleaga rolul activ în înfrumusetarea spectacolului sportiv;
o formele de transmitere a normelor comportamentului propice pentru spectatori, cum si cunostinte de regulament, pot fi diversificate si prezentate într-un mod cât mai interesant; sugeram folosirea de foilete, pliante, emisiuni la statia de amplificare si chiar prelegeri si discutii particulare;
o organizarea galeriei, cu lider, cu repertoriu de cântece si „sloganuri”, cu fanioane si alte însemne ale clubului preferat, poate fi un pas spre cenzurarea gesturilor anti-rugby;
o FRR, pentru beneficiul actiunii, poate premia comportamentul galeriilor;
o cluburile si sectiile de rugby sunt datoare sa ofere spectatorilor conditii de asistenta din ce în ce mai bune cum si o atenta primire a acestora (informare, programe distractive etc.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu