Ti-am spus ca sunt de vreo 10 zile in Grecia, mai precis la Komotini, oras pe parcursul spre Salonik, unde traieste o ruda. La 25 km mai la sud, la Fanar, se intinde cat vezi cu ochii o plaja cu nisp fin, scaldata de apele "zeesti" bine cuvantate ale marii Egee. Zilnic facem acest drum pentru 2-3 ore plaja si baia marina ce fortifica pe oricine.
Mi-a placut mult, dar mult de tot, gandul optimist din raspunsul tau, ca poate vreodata vei "calca" si tu o plaja greceasca. Iti doresc din tot sufletul sa ti se implineasca gandul, iar perseverenta, credinta si taria de caracter, ce te insotesc in munca de recuperare, nu-mi lasa nici-un dubiu ca intr-o zi aceasta speranta se va realiza.
Ce vreau astazi sa-ti spun este o poveste de viata extraordinara pe care am cunoscut-o aici. Astfel:
Insotim rudele noastre care, chiar din primele zile, ne-au vorbit de o tanara eroina de pe aici, pe care o cunosc de mai bine de 15 ani. Vine de la Komotini cu autobuzul public, iar de la statie pana la locul ei de plaja are de parcurs pe jos 1,5-2 km. Cand apropiatii mei au cunoscut povestea acestei tinere, cu 15 ani in urma, au intalnit-o atunci vara pe acea portiune de drum mergand in carucior. Era tetraparetica dupa un accident de motocicleta, cu leziuni grave medulare in zona cervicala. Dupa vreo 3 ani au vazut-o mergand destul de greu insotita de 1-2 persoane, iar dupa alti 4 ani era complet independenta in deplasare. Cumnata mea, o recunoscuta specialista in neurologie, a insotit cu atentie si interes profesional evolutia acestui caz, vorbindu-mi acum despre recuperarile evidente de la etapa la etapa, dar si cu mare admiratie pentru tanacitatea ei.
Doream mult sa vad aceasta luptatoare, dar probabil pragramul ei era diferit de al nostru.
Ieri am intalnit acel adevarat fenomen de vointa si forta de viata. Am vazut-o din spate mergand aproape normal, cu oarecare spasticitate in piciorul stang.
In dumul ei spre plaja, care constituie un punct obligatoriu din programul de miscare, multi cunoscuti si prieteni din deplasarea motorizata ce o intalnesc ii adreseaza admirativ salutari si vorbe frumoase de incurajare.
Sincer iti spun, cu si mai multa speranta, m-am gandit si rugat: Da-i Doamne lui George al nostru, la curajul si rabdarea, la credinta si perseverenta lui de acum, bucuria implinirii unui vis firesc.
Te imbratisez cu toata prietenia si pe curand,
V.Constantin- Mao
Mi-a placut mult, dar mult de tot, gandul optimist din raspunsul tau, ca poate vreodata vei "calca" si tu o plaja greceasca. Iti doresc din tot sufletul sa ti se implineasca gandul, iar perseverenta, credinta si taria de caracter, ce te insotesc in munca de recuperare, nu-mi lasa nici-un dubiu ca intr-o zi aceasta speranta se va realiza.
Ce vreau astazi sa-ti spun este o poveste de viata extraordinara pe care am cunoscut-o aici. Astfel:
Insotim rudele noastre care, chiar din primele zile, ne-au vorbit de o tanara eroina de pe aici, pe care o cunosc de mai bine de 15 ani. Vine de la Komotini cu autobuzul public, iar de la statie pana la locul ei de plaja are de parcurs pe jos 1,5-2 km. Cand apropiatii mei au cunoscut povestea acestei tinere, cu 15 ani in urma, au intalnit-o atunci vara pe acea portiune de drum mergand in carucior. Era tetraparetica dupa un accident de motocicleta, cu leziuni grave medulare in zona cervicala. Dupa vreo 3 ani au vazut-o mergand destul de greu insotita de 1-2 persoane, iar dupa alti 4 ani era complet independenta in deplasare. Cumnata mea, o recunoscuta specialista in neurologie, a insotit cu atentie si interes profesional evolutia acestui caz, vorbindu-mi acum despre recuperarile evidente de la etapa la etapa, dar si cu mare admiratie pentru tanacitatea ei.
Doream mult sa vad aceasta luptatoare, dar probabil pragramul ei era diferit de al nostru.
Ieri am intalnit acel adevarat fenomen de vointa si forta de viata. Am vazut-o din spate mergand aproape normal, cu oarecare spasticitate in piciorul stang.
In dumul ei spre plaja, care constituie un punct obligatoriu din programul de miscare, multi cunoscuti si prieteni din deplasarea motorizata ce o intalnesc ii adreseaza admirativ salutari si vorbe frumoase de incurajare.
Sincer iti spun, cu si mai multa speranta, m-am gandit si rugat: Da-i Doamne lui George al nostru, la curajul si rabdarea, la credinta si perseverenta lui de acum, bucuria implinirii unui vis firesc.
Te imbratisez cu toata prietenia si pe curand,
V.Constantin- Mao
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu