Iata o actiune a FRR interesanta si de adevarata esenta rugbystica ce atinge altruismul recunoscut al iubitorilor acestui joc. Si chiar daca pe langa zecile de mii de voluntari cu care se pot lauda marile forte rugbystice numarul voluntarilor nostri deocamdata pare insignifiant, acesta este extrem de pretios. Este un inceput pe care altii l-au facut cu sute de ani inaintea noastra, sau chiar de la inceputul rugbyului, si, ca peste tot si la noi, acest inceput firav, prin forta rugbyului insasi, trebuie sa cristalizeze bogat generozitatea si disponibilitatea de casta, iata, manifestata destul de amorf astazi.
Momentul, cu disponibilitatile chiar asa de limitate, poate dezolant pentru unii, este capital pentru rugbyul nostru. Si asta, sper, in primul rand pentru deschiderea barierelor spre o comuniune si simtire rugbystica sincera si profund participativa la mai binele activitatii ce ne leaga.
Respectul neconditionat ce-l datoram unii altora, doar pentru optiunea afectiva la acest joc, asa cum auzim ca functioneaza in alte zone rugbystice, ar trebui sa fie implementat cu calm si speranta si in rugbyul nostru. In limitele acestor bune si firesti relatii civilizate, ale bunului simt, trebuie sa dezvoltam o strategie ampla de asociere si amplificare a iubitorilor de rugby.
Sugerez in continuare, valorificarea cu orice pret a parghiei de baza de care federatia dispune: cluburile si gruparile rugbystice. Propunerea ce am facut ca acestea sa fie remodelate pe o structura functionala la alti parametri de activitate de cât cei actuali, remodelare impusa de evolutia rugbyului în lume si chiar de angajamentele din actualul mandat federal (surprins, vad ca si la viitoarea plenara nu li sau gasit loc unor probleme fundamentale) , prevedea si accentuarea functiei sociale a acestora, aproape inexistenta astazi. Constituirea obligatorie a corpului de sustinatori (poate chiar conditie de participare la un anumit nivel competitional) , programele educative ample si diverse promovate în teritoriu, divulgarea ampla a rugbyului în mediul scolar etc. pot face din discretele si limitatele noastre cluburi/sectii adevarate celule de actiune. De fapt pot fi si singurele sperante, ce perfectionate pot aduce o animatie in jurul activitatii rugbystice, impartind bucuria trairilor sportive cu cat mai multi spectatori, crescand cu certitudine si disponibilitatile pentru voluntariatul rugbystic.
Nu mai vorbesc de o abilitate si diplomatie bine controlata în relatii, de atentia ce o datoram fata de initiativele pro-rugby, de eliminarea oricarei tente de aroganta in tratarea pesoanelor sau problemelelor activitatii nostre, nuante comportamentale ce mai greveaza acele relatii firesti ce ar trebui sa domine si sa adune si lumea rugbyul nostru.
Cu toate ca nu pot participa la actiunea IRB Nations Cup din acest an as fi foarte onoarat sa fiu inscris in lotul de voluntari al FRR.
Voi reveni la tema ridicata in interventia de astazi..
Tuturor, cele mai bune urari de bine,
Vasile CONSTANTIN-MAO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu