În câteva ocazii, persoane cu functii importante în rugbyul nostru mi-au spus, încercând sa-mi tempereze pledoaria pentru accentuarea interventiilor în mediul scolar, ca disponibilitatile elevilor pentru sport nu mai sunt ca pe „vremea mea”, si practic scoala nu mai este locul binecuvântat pentru rugby, asa cum îl cred eu. Repetau o opinie pe care o mai auzisem, cum calculatorul, jocurile mecanice si alte distractii reduc drastic preferinta elevilor pentru jocul nostru. M-a intrigat pozitia acestora si asta, fie pentru responsabilitatile lor în sector, fie ca nu actionase în scoala si nici nu facusera vreodata o echipa scolara. Dar uite asa, stiau dumnealor chestiunea din talent!!
Fara îndoiala, fenomenul migratiei preferintelor tinerilor spre preocupari si distractii „moderne”, în expansiune, este real.
M-am gândit atunci ca, fara îndoiala, jocul de rugby se afla într-o situatie noua si totusi cunoscuta, si asta pentru ca, mai mereu jocul nostru n-a fost o mare tentatie în optiunea de sport a tinerilor,. Personal, cunoscând atractia ce o produce un balon aruncat (este adevarat, cu un anumit har pedagogic) unui grup de tineri, cum si admiratia ce o provoaca alura si curajul rugbystic, gasesc ca batalia în atragerea adeptilor nu se opreste la opinia de care vorbeam. Este de datoria educatorilor- antrenorilor în deprinderea si adoptarea unei metodologii de impact, aplicata intens în divulgarea rugbyului, cu metode noi, specifice.
Nu cunosc preocuparile sectorului tehnic sau ale comisiei tehnice a frr în elaborarea si implementarea acestei metodologii, dar din teritoriu nu se simt intentii si strategii de atragere si selectie ampla.
Inaltilor responsabili, ce intentionat ma „tamponau”, vroiam sa le vorbesc de elanul, tactul si perseverenta specifica promotorilor de rugby, atribute esentiale pentru profesie. Cu siguranta m-ar fi privit ca pe un desuet.
Continui sa cred ca, într-un impas acut al profesiunii tehnicienilor pentru copii si juniori, datoria sectorului de formare profesionala al frr (!?) este sa accelereze largirea corpului tehnic si înarmarea acestuia cu metodele si mijloacele didactice adecvata noii situatii enuntate.
M-a surprins, si nu, declaratia, fulminanta ca sa zic asa, a amicului Mihai Bucos, proaspat numit Director Tehnic Regional al FRR, facuta în Massmedia zilele trecute. Aceasta se refera la cifra de 10.000 noi practicanti (chiar legitimati), mobilizati din mediul scolar, în urmatorii câtiva ani, de cei 8 specialisti în dezvoltare.
Si n-am fost surprins de cifra spectaculoasa mentionata (poate si pentru ca ar fi trebuit sa fi fost realizata de mult), cum nici de elanul, entuziasmul fostului mare jucator Bucos. Curajul acestuia într-o predictie de asemenea dimensiune vine poate si dintr-o impresie din zona Petrosanului, unde are destula audienta si sustinere. Poate a fost si sub impresia unor cifre publicate despre participantii la diferite turnee de copii, din care, atentie, o parte însemnata sunt doar participanti nu si practicanti. Sigur acest entuziasm vine si dintr-o reminiscenta a capacitatii de mobilizare ale marilor echipe în care acesta a jucat. Plecând de la aceste amintiri de poveste, am mai întâlnit o declaratie hazardata cu ceva ani în urma, a unui mare international, cu mari victorii la activ în fata francezilor; acesta, întrebat daca am mai putea avea sanse la victorie în întâlnirea cu reprezentativa Frantei, ce urma sa aiba loc la Bucuresti , a raspuns clar: „sigur ca avem, ramâne ca jucatorii sa vrea sa câstige si sa se uneasca la lupta pentru acest obiectiv” (am fost surclasati cu peste 50 puncte). Era clar nostalgia unei vointe extraordinare ce performerii nostri o manifestau odata!
Am fost surprins de cifra mentionata, extrem de „rotunda”, gândindu-ma la multe aspecte de ordin organizator, metodologic si material, ce nu sunt preparate sa primeasca si sa sustina instruirea unui asemenea volum de jucatori. Daca autorul declaratiei s-a gândit ca asa va da de gândit, si mai ales de actionat, forului tutelar în a rezolva rapid niste structuri fundamentale pentru activitatea de baza, sincer îl felicit.
Si asta pentru ca:
1. Uitati, numai daca ma gândesc cine aduna, educa si instruieste atata masa de practicanti ma ia ameteala, stiind ca acum daca se solicita un tehnician pentru copii si juniori, în lipsa de solutii, în cel mai bun caz i se recomanda un pensionar.
In acest sens declaratia lui Mihai Bucos ar trebui sa fie sustinuta si de o strategie operationala, cu capacitate de a forma masiv educatori (anual 50-70, astfel ca în 3 ani sa existe vre-o 200, si nu pe hârtie cum ne-am obisnuit).
2. Apoi, sunt gruparile din teritoriu pregatite sa-si dea concursul si sa sustina substantial aceasta actiune? Vedeti cum mai toate echipele de seniori, chiar si cele ale marilor cluburi (cu exceptia lui Steaua, Dinamo ce si apar în competitiile juniorilor) care au o baza sportiva, cum si posibilitati pentru instruire (dintre fostii jucatori), fac astazi doar figuratie în activitatea celor tineri. Bine, în acest program eu vad importanta misiunea cluburilor de seniori capabile (si obligate) sa sustina pe lânga o structura proprie completa de C+J, sa sustina organizator si mai multe nuclee scolare.
3. Dispun proaspetii responsabili regionali de:
- o strategie de impact la diferite nivele pentru: autoritati locale, inspectorate, directiuni, corp profesoral etc.;
- o metodologie de actionare în mobilizarea maselor, cum si mijloace diverse de divulgare a rugbyului;
- de o recunoastere a autoritatii lor la sectiile din teritoriu si în baza acesteia sa li se accepte programele, pe care sa le si sustina, sau sa accepte evaluarea activitatii etc.
4. Dispun directorii de dezvoltare de sustinerea prin parteneriate cu structurile de învatamânt (inspectoratele judetene sau municipale), care sa le deschida usile scolilor? Sau se descurca fiecare cum poate?
Iata deci câte probleme se ivesc. Fara rezolvarea acestor aspecte, si a altora, actiunea ramâne într-un proiect frumos (am mai vorbit de actiunea rugby-tag la Ilfov ) iar cifrele lui Mihai Bucos visele unui exaltat.
Vasile Constantin-Mao
Va urma:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu