Ieri am fost în viile de la Jaristea - Odobesti. M-a solicitat un amic sa-l ajut la adusul de struguri pentru vin. Am trait o zi cu totul diferita, cu destule preocupari si impresii pentru a uita de obsesiile cotidiene.
Asteptând sa aduca culegatorii galetile cu rod, ca se ne umple sacii, am vorbit mult cu o batrâna vrânceana, marcata clar de credinta în Dumnezeu si, inerent, de capriciile naturii, de care depinde atât bogatia viei sale. In plus, ciugulind din ciorchinii încarcati de dulceata si soare, anihilasem complet amaraciunea rugbystica cu care sosisem aici.
M-am trezit din reveria maretului ritual bahian când, din vorba în vorba, am aflat de o legatura de rudenie ce aceasta o avea în lumea suspusa a rugbyului nostru.
„N-a fir-ar sa fie”, mi-am zis, mirajul în care ma pierdusem s-a dus! In plus, hopurile ce mi-au solicitat maestria la cundusul daciei împrumutate pe cei vre-o 2 km la iesirea din vie, cu planetarele sunând ciudat si bara din spate atingând pamântul de greutate, m-au readus complet la realitate si la gândurile mele constante.
Acasa site-ul stiri_rugby îmi adusese vesti diverse, privind pasiune, patima si discernamânt critic, pe de o parte, sau semne de indiferenta si eludare a problemelor esentiale ale rugbyului nostru, pe de alta parte.
Doua mesaje m-au emotionat în mod deosebit, astfel:
Primul s-a datorat aparitiei lui George Balta. Miscator mesaj, atât pentru debutul mult asteptat pe acest site, de fapt al lui si al rugbyului, cât si pentru continutul în sine, încarcat de delicatetea si suferinta sufletului sau, de patima lui pentru rugby.
Legat de aceasta interventie a lui George fac un aviz:
Domnilor, indiferent care va este credinta, care va este interesul, cât puteti iubi si ajuta cinstit si efectiv rugbyul, nu aveti voie sa nesocotiti acest exemplar si demn mesaj uman, de adevarat brav rugbyst.
George, gasesc prilejul sa-ti transmit ca ai în inima mea un locsor aparte, multa afectiune, si asta nu din compasiune ci pentru delicatetea si puterile morale pentru care multi te-am putea invidia. Daca as fi mai mult decât un simplu om, cu credinta în bine si în Dumnezeu ti-as da ce-ti doresti mai mult, dar asa vreau, cu tot dargul, sa-ti transmit cât mai mult din curajul, din ambitia si sperantele mele.
Ne vedem miercuri când sper ca dupa jocul cu portughezii, sa fim mult mai tonici si mândri la umbra stajarului nostru.
Al doilea s-a datorat unui fost junior, astazi arhitect la Baia Mare. Pe lânga un mesaj entuziast de acum câtva timp când ma anunta o frumoasa victorie a rugbyului baimarean care câstigase transmiterea televizata a jocului de deschidere a CM la un bar central al orasului, în defavoarea unui joc de fotbal, iata acum vine cu o chestiune rara: îsi ofera serviciile specializate în favoarea APRR mentionând :”nu vreau sa supar pe nimeni ci doar sa pun si eu umarul”
Da draga Cataline, umarul tau este atât de pretios si oportun venit parca sa dea dreptate celor care sustin ca s-ar mai putea face multe în rugbyul nostru cu pasiune, cu dedicatie pentru o idee frumoasa si nobila: educatia tinerilor prin acest sport. Sper ca rugbyul, prin suflul vostru generos, sa regaseasca adevaratul si onestul spirit rugbystic, fara de care, iata, intern sau extern, este afectata grav chiar si frunza de stejar.
Va salut calduros pe toti,
Vasile Constantin-Mao
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu